Bal la Savoy
OPERETĂ de Paul Abraham
Libretul de Alfred Grünwald și Fritz Löhner-Beda
Versiunea în limba română de George Mihalache și Adrian Mărginean
Dirijor:
Eugen Dan Drăgoi
Regia:
Adrian Mărginean
Distribuția:
Aristide / Valentin Vasopol
Madeleine / Lorena Puican – debut
Daisy / Valeria Drăguș
Mustafa / Adrian Mărginean
Piravara / Adina Gurenciuc
Tangolita / Lăcrămioara Crihană
Celestin / Mihail Anton
Pomerol / Tudorel State
Albert / Ovidiu Ghioc
Archibald / Gheorghe Racoviță
René / Marian Neculcea – debut
Bébé / Geanina Savin
Ernest / Valentin Călin
Maurice / George Apostolache
Nevestele lui Mustafa / Lenuța Bercaru, Iulia Adămiță Florea, Mirela Stoica, Florina Nistor, Ștefania Stamate, Niculina Homner
Amantele lui Mustafa / Gabriela Apostolache, Elisabeta Barbu, Elena Grigoriță, Petrița Iordache, Victorița Sorocaleti, Alexandra Tărăbuță
Orchestra, corul și baletul teatrului
Scenografia:
Gheorghe Andreescu
Coregrafia:
Gabriela Gegea
Dirijor cor:
Daniel Nistor
Pregătirea muzicală:
Ciprian Oloi
Asistent coregrafie:
Florentina Ștefan
Video proiecție:
Alexandru Roșu
Regia tehnică:
Tanța Micu
Sufleor:
Claudia Colceriu
Subiectul
Personaje: Aristide de Faublas, marchiz, Madeleine, soţia sa, Mustafa, ataşat la amabasadă, Daisy Parker, compozitoare de jazz, Tangolita, dansatoare argentiniană, Celestin Formant, tânăr avocat, Archibald, cameristul lui Aristide, Pomerol, chelner la Savoy, Bébé, camerista Madeleinei, Albert, directorul casei de modă, soţiile şi amantele lui Mustafa.
În salonul de primire al casei marchizului de Faublas s-au adunat numeroşi prieteni şi invitaţi pentru a-l saluta pe amfrition, recent întors din voiajul de nuntă cu încântătoarea sa soţie, Madeleine. Primind corespondenţa, Aristide încearcă să ascundă o telegramă în buzunarul hainei, gest remarcat de Madeleine, care devine curioasă şi suspicioasă. Ulterior, dintr-o discuţie dintre Mustafa şi Aristide aflăm că telegrama respectivă i-a fost expediată de către Tangolita, o cunoscută dansatoare argentiniană, fostă iubită a marchizului. Când s-au despărţit, Aristide i-a oferit un cec, pe care frumoasa argentiniană a scris că semnatarul se obligă să răspundă chemării ei la orice oră va fi convocat. De data aceasta ea îl invită la miezul nopţii la Balul de la Savoy, semnând telegrama „Prefectul de Nancy”. Atenţia tuturor este captată de apariţia strălucitoare a artistei Daisy Darlington, vară primară cu Madeleine. Ea se ascunde sub numele faimosului compozitor Pasodoble, admirat şi apreciat de toţi, dar pe care nimeni nu l-a văzut vreodată. Daisy o invită pe Madeleine la Balul de la Savoy, dar aceasta o refuză motivând că nu vrea să-şi lase soţul singur în prima seară după înapoierea din voiaj. Aflând din ziar că orchestra de la Savoy va fi dirijată de Pasodoble, isteţul Mustafa, plin de idei ca de obicei, îl sfătuieşte pe Aristide să-i spună soţiei că are întâlnire cu celebrul compozitor, care l-ar fi invitat printr-o telegramă la bal şi care, cu ani în urmă, îl salvase de la moarte. Madeleine se hotărăşte să accepte invitaţia făcută de Daisy şi, pentru a nu fi recunoscută, îşi comandă o mască şi o rochie nouă. La Savoy invitaţii ascultă amuzaţi povestea Tangolitei care le spune scopul venirii sale aici. Pe rând îşi fac apariţia Mustafa cu cele şase neveste şi Aristide, care se bucură de întâlnirea cu vechii săi prieteni de petreceri şi cu Pomerol, chelnerul şef şi confidentul său. Apariţia Madeleinei îi fascinează pe toţi, inclusiv pe Aristide, care o curtează asiduu, în timp ce Mustafa este pus în mare încurcătură de Daisy, care îl imploră să-i facă cunoştinţă cu marele compozitor Pasodoble. Pentru a discuta cu Tangolita, Aristide o invită într-un separeu, în timp ce Madeleine, furioasă, se refugiază cu primul bărbat ce i-a ieşit în cale, timidul şi miopul Celestin, într-un separeu alăturat. Conversaţiile din cele două separeuri sunt monitorizate de Pomerol, care primeşte o mare sumă de bani de la Aristide, pentru a nu divulga nimănui discuţia sa cu Tangolita, în timp ce Madeleine îi oferă dublu pentru a-i spune tot. La un moment dat, Aristide îi cere un telefon lui Pomerol pentru a vorbi cu soţia sa, acesta făcându-i imediat legătura cu separeul Madeleinei. Un crainic anunţă că marele premiu al ziarului „Le Soir” a fost acordat marelui compozitor Pasodoble, pe scenă făcându-şi apariţia Daisy, logodnica lui Mustafa, acesta amuţind de surpriză. Îi revine glasul abia atunci când Daisy fixează data căsătoriei, ameninţându-l că ea nu îi va fi a şaptea nevastă, ci ultima. La rândul lor, Aristide şi Madeleine se împacă, cei doi soţi regăsindu-şi dragostea şi încrederea reciprocă.
Cuvântul directorului
Opereta „Bal la Savoy” de Paul Abraham, un titlu ce a cucerit generaţii de spectatori de pretutindeni. Aflat la graniţa dintre operetă şi musical, spectacolul ne readuce atmosfera şi parfumul anilor ’30, exuberanţa petrecerilor din lumea bună din sudul Franţei, umorul de bună calitate şi pagini muzicale cu melodii frumoase şi ritmuri vii, antrenante. Prima montare gălăţeană, cea din 1982, s-a bucurat de un mare succes (peste o sută de reprezentaţii), în distribuţie fiind solişti din generaţia de aur a teatrului, pe care ne facem o datorie de onoare de a-i reaminti: Georgeta şi Emil Pinghiriac, Sofia şi Ion Şerban, Cicerone Ognef. Prin această nouă montare ne-am propus să reedităm succesul de atunci, tinerii artişti de astăzi având potenţialul de a realiza acest ţel. Dorim, dragi spectatori, ca atunci când veţi părăsi sala teatrului, la sfârşitul spectacolului, să purtaţi în gând refrenele muzicii lui Paul Abraham, să vă simţiţi mai tineri şi mai optimişti.
(Director general: Dr. Teodor Niță)
Cuvântul regizorului
Punerea în scenă a operetei Bal la Savoy a reprezentat deopotrivă o provocare și o sărbătoare pentru mine. Ca de fiecare dată, am încercat să mă axez pe text, să mă las pătruns de cuvânt și mai apoi, să îl îmbrac în muzica atât de inspirată a compozitorului Paul Abraham. Pornind de la libretul scris de Alfred Grünwald și Fritz Löhner-Beda, am creat un text care rămâne fidel originalului, care păstrează umorul atât de savuros al lui George Mihalache și care, totodată, are și o notă personală. Am pus accent pe relația dintre personaje, dorind ca aceasta să fie cât mai firească și credibilă și, de asemenea, pe sublinierea comicului situațiilor, comic prezent din belșug în această operetă. Sper să savurați din plin muzica spumoasă scrisă de Paul Abraham, dialogurile picante dintre personaje și să vă bucurați de un spectacol plin de sunet și culoare. Îmi doresc ca această seară să vă aducă zâmbetul pe buze, să vă facă să uitați pentru o clipă de problemele cotidiene și să vă delectați cu un spectacol de calitate, marca ”Nae Leonard”. Vă poftim la Bal la Savoy!
Cu plecăciune, Adrian Mărginean (regizorul spectacolului)
Cuvântul dirijorului
O sărbătoare a muzicii
Întâlnirea cu muzica lui Paul Abraham este deopotrivă o sărbătoare şi o provocare. O sărbătoare pentru că densitatea armoniilor de jazz înveşmântează melodii rafinate şi spumoase asemenea parfumului celei mai scumpe şampanii. O provocare, fiindcă redarea acestei străluciri, fără a supraîncărca sonoritățile orchestrale ample, este foarte dificilă şi necesită o tehnică instrumentală desăvârşită şi o delicatețe a relațiilor dintre instrumente şi voci. În această nouă şi vibrantă versiune artistică, am păstrat, cu mici excepții, viziunea compozitorului asupra succesiunii numerelor muzicale, a orchestrației şi, nu în ultimul rând, a entuziasmului interpretării. Sper ca alături de colegii solişti, din orchestră, cor şi balet, să redăm frumusețea exuberantă a Balului de la Savoy, în compania minunată a Publicului Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Bal să fie!
(Dirijor: Eugen Dan Drăgoi)
Paul Abraham a rămas în istoria muzicii de operetă cu cel puţin trei lucrări importante, Floarea din Haway, Victoria şi al ei husar şi Bal la Savoy, care s-au înscris în repertoriul multor teatre din întreaga lume, instituția noastră montând toate aceste titluri de-a lungul timpului. Inspirat melodist, compozitorul a reuşit să facă o fericită sinteză între intonaţiile folclorului şi ritmurile specifice ale muzicii uşoare şi de dans, aceasta dând forţă componistică fiecărei lucrări. Paul Abraham s-a născut la 2 noiembrie 1892, la Aputin, în Ungaria, între 1910 şi 1916 studiind muzica la Conservatorul din Budapesta. După absolvire, a activat ca profesor de teorie şi istoria muzicii devenind apoi, dirijor de operetă. Destinul i-a fost marcat de o întâmplare, atunci când, în 1928 s-a reluat la Budapesta comedia lui Gabriel Dregely, Soţul domnişoarei, Paul Abraham fiind rugat să compună câteva intermezzi muzicale care s-au bucurat ulterior de un mare succes. Îndemnat să compună operetă, Paul Abraham va scrie prima sa lucrare Victoria şi-al ei husar, care va avea premiera la Budapesta în anul 1929. A urmat Floarea din Haway, care cucereşte publicul din Leipzig la 24 iulie 1931 şi Bal la Savoy, montată la 23 decembrie 1932, pe scena Teatrului Mare din Berlin. Cele trei lucrări constituie o preţioasă trilogie de aur ce a aşezat numele lui Paul Abraham în galeria marilor creatori de operetă, următoarele compoziţii nemaipurtând pecetea geniului său. Din păcate, următorii ani îi vor marca în mod tragic destinul: alungat din Germania de hitlerişti, compozitorul se refugiază la Viena, unde pune în scenă alte trei operete, dar fără succes. Pentru a-şi câştiga existenţa, pleacă în Cuba, unde cântă ca pianist prin diverse localuri. Existenţa sa este luminată de o firavă rază de speranţă când află că pe Broadway urmează să i se reprezinte Bal la Savoy, dar totul se spulberă atunci când spectacolul nu are succes. Lovit de atâtea necazuri şi copleşit de lipsurile materiale, Paul Abraham face o depresie severă care se va agrava în scurt timp. Reîntors în Germania, compozitorul este internat într-o clinică din Hamburg şi declarat incurabil. La 6 mai 1960, Paul Abraham moare, la puţin timp după ce drepturile de autor îi sunt recunoscute iar operetele sale se bucură de succes.
