Poveste persană

Prolog

Se povestește că a fost odată, în îndepărtata împărăție a Persiei, un sultan măreț și vestit pe nume Shahryar. Toate bogățiile și ținuturile sale nu-i alinau sultanului durerea și suferința îndurate în urma morții celor două favorite Farizada și Zuneida.

Actul I

Sultanul Shahryar este vestit și temut în toată lumea islamică. El cucerește teritorii și înrobește popoare pentru a face din regatul persan cel mai bogat și puternic regat din lume. În timp ce sultanul Shahryar este plecat să cotropească alte țări, Farizana, prima sa favorită,  petrece în huzur, răsfățată de sclave și eunucul șef. Victorios sultanul se întoarce de la război aducând cu el sclave și noi bogății.

Farizada îl întâmpină cu dragoste, însă observă interesul acestuia pentru una din noile sclave. Neliniștită, favorita încearcă să-i capteze atenția sultanului. În fața întregii curți, sultanul, care între timp a aflat de petrecerile din timpul campaniei militare, o îndepărtează pe Farizada și o proclamă favorită pe Zuneida.

Actul al II-lea

Peste serai s-a pogorât blândă noaptea. Zuneida, supravegheată de eunuc își petrece prima ei noapte în harem. La adăpostul întunericului, Farizada se strecoară în iatac. Ea îi cere Zuneidei să nu accepte favorurile sultanului, însă acesta refuză. Confruntarea dintre cele două îl alarmează pe eunuc care fuge și-l anunță pe sultan. Acesta hotărăște ca Farizada să moară.

La palat începe o nouă zi. Zuneida, adorată și răsfățată de sultan, stârnește invidia vizirului. Acesta îi șoptește sultanului că noua favorită nu îl iubește și că-l va înșela. Shahryar refuză să-l creadă. La insistențele vizirului sultanul este de acord să plece împreună la vânătoare. În lipsa celor doi, prințul Faruz și prietenii lui pătrund în harem unde împreună cu Zuneida și celelalte concubine pornesc o petrecere.

Sultanul se întoarce de la vânătoare și vede orgia din serai. Furios îi omoară pe toți iar pe Faruz îl ucide sub ochii Zuneidei. Disperată aceasta îi cere îndurare sultanului. O clipă Shahryar ezită, însă, fulgerător ea îi smulge hangerul și se sinucide.

Balerina și coregrafa GABRIELA GEGEA se identifică, din anul 1979  cu activitatea ansamblului de balet al Teatrului gălățean. Din 1970 până în 1979 a  urmat cursurile Liceului de Coregrafie din Cluj- Napoca iar între anii 1974-1980, cursurile de specializare de la Palluca Shulle, din Dresda. După o carieră de prim-balerină pe scena Teatrului nostru, unde a interpretat rolurile solistice din spectacolele de balet, operă și operetă, din anul 1990 a devenit asistent coregraf și din 2014, maestru de balet. În calitate de coregraf a semnat spectacole de operă, operetă, de revistă și pentru copii, dar și balete precum Zâna păpușilor, Petrică și Lupu și Poveste persană. În cei 40 de ani de carieră artistică, Gabriela Gegea a colaborat cu toți coregrafii colaboratori ai teatrului, implicându-se cu devotament și dăruire în dezvoltarea și perfecționarea continuă a corpului de balet al Teatrului.

Demult îmi doream pentru compartiment un spectacol care să îi motiveze, să îi ridice. Baza și structura spectacolului merge pe dans clasic, dar datorită subiectului am încercat să îi adaug mișcări plastice, în stil oriental, care să sublinieze atât muzica, cât și subiectul acestei lucrări. M-am gândit la un titlu care să penetreze cât mai mult la public, mai ales prin muzică. Baletul înseamnă jumătate muzică, jumătate dans. Așadar, m-am oprit la lucrarea maestrului Rimski-Korsakov, Sheherezada, iar pentru a crea un balet de sine stătător, am apelat la un alt compozitor care a fost discipolul maestrului Rimski-Korsakov, mai exact Ivan Ippolitov. Am făcut din mai multe lucrări de-ale celor doi un colaj muzical care să mă ajute în desfășurarea acțiunii și să subliniez cât mai bine scenariul acestei lucrări. GABRIELA GEGEA