Dirijor:
Cristian Sandu
Regia:
Adrian Mărginean
Distribuția:
Prințul Sou-Chong / Adrian Mărginean – debut
Lisa / Adelina Diaconu
Gustav / Marin Șchiopu – debut
Micuța Mi / Adina Lazăr
Thondup / Dominic Cristea
Lichtenfels / Alexandru Tatu – debut
Eunucul / Lăcrămioara Crihană
D-na Hardeg / Viorica Mărăndici
Generalul / Daniel Nistor
Fini / Ștefania Stamate
Franzi / Lenuța Bercaru
Toni / Maria Orzan
Vali / Mirela Stoica
Un valet / Ovidiu Ghioc
Tashi / Valentin Călin
Soliști balet: Florentina Ștefan și Paul Nedelcuță
Orchestra, corul și baletul teatrului
Scenografia:
Gheorghe Andreescu
Coregrafia:
Gabriela Gegea
Concepție video:
Andrei Cozlac
Dirijor cor:
Daniel Nistor
Regia tehnică:
Tanța Micu
Pregătirea muzicală:
Ludmila Calalb
Sufleor:
Claudia Colceriu
Subiectul
Aflat în postul de ambasador al Chinei (Ţara surâsului) la Viena, prinţul Sou Chong o cunoaşte pe Lisa, fiica feldmareşalului Ferdinand Lichtenfels. Simţindu-se puternic atras de frumuseţea tinerei, Sou Chong îi face o curte discretă. La mâna Lisei aspiră şi locotenentul Gustav von Pottenstein, pe care tânăra îl priveşte mai degrabă ca prieten decât ca viitor soţ.
Foarte curând Sou Chong primeşte vestea că trebuie să se întoarcă în ţara natală unde fusee numit în funcţia de prim ministru. La auzul acestei ştiri Lisa se întristează. Tânăra fată este îndrăgostită de un prinţ străin cu mari obligaţii de ordin politic în ţara sa.
Tatăl său o avertizase asupra acestei relaţii sortită eşecului pentru că fiecare dintre ei aparţine unui spaţiu cultural şi de civilizaţie foarte diferit. Încercând să treacă peste aceste diferenţe, Lisa pleacă totuşi împreună cu Sou Chong în Ţara surâsului pentru ca prinţul să primească investitura în noul post prin preluarea „hainei de aur” destinată primului ministru.
Gustav se duce şi el în China ca ataşat militar al Vienei. Acolo el află că Sou Chong urmează să se căsătorească – după tradiţie – cu patru prinţese din ţara sa şi se grăbeşte să-i aducă la cunoştinţă Lisei acest fapt. Tânăra crede că este o glumă şi o împărtăşeşte amuzată prinţului. Sou Chong confirmă că locotenentul a spus adevărul dar că această căsătorie este o formalitate şi că doar ea- Lisa- este iubirea vieţii lui.
Unchiul Thondup caută să o îndepărteze pe Lisa afirmând că tânăra nu poate fi altceva decât amanta prinţului. Sou Chong încearcă disperat să aducă familiei sale argumente împotriva formalităţilor depăşite. Rudele sale însă rămân neclintite în decizia luată. Cu sentimentele rănite, Lisa ar vrea să se întoarcă în Europa dar slujitorii prinţului o ţin captivă la palat. Atunci Gustav, pledează în faţa Lisei pentru un plan de evadare iar Mi îi ajută. Sentimentele tinerei pentru prinţ sunt atât de puternice încât ar fi gata să accepte chiar şi compromisul de a fi considerată o amantă dar unchiul Thondup intervine şi o convinge că Sou Chong are datoria de a respecta obiceiurile străvechi. Pentru a nu-l împiedica pe prinţ să încalce tradiţia ţării sale, Lisa renunţă la dragostea ei sacrificând-o spre binele bărbatului iubit.
Cuvântul directorului
Eterna operetă, definită drept „surâsul muzicii”, este un gen ce trezeşte şi astăzi entuziasmul publicului, în ciuda previziunilor scepticilor. Am constatat cu plăcere, că ultimile titluri de operetă montate pe scena teatrului nostru au atras în sala de spectacol un număr impresionant de spectatori, de multe ori aceasta devenind neîncăpătoare.
Am încurajat întotdeauna tinereţea şi inovaţia, de aceea în actuala montare a operetei „Ţara surâsului” asistăm la debutul regizoral al unui foarte tânăr realizator, Adrian Mărginean, care ne va convinge încă odată de talentul şi devotamentul său pentru artă.
În rolurile principale vor debuta o serie de solişti tineri, care s-au afirmat în ultimii doi ani pe scena noastră, alături de artiştii consacraţi ai teatrului, într-o montare nouă, care sperăm să vă atragă şi să vă motiveze dorinţa de a păşi cât mai des în sala noastră de spectacole
(Director general: Dr. Teodor Niță)
Franz Lehár (1870 – 1948)
Compozitorul maghiar Franz Lehár provine dintr-o familie de muzicieni- tatăl său a fost şef de fanfară. A studiat la Conservatorul din Praga şi a activat, un timp, ca dirijor la celebrul Theater an der Wien din capitala austriacă. Alături de compatriotul său, compozitorul Emerich Kálmán (1882-1953), este considerat creatorul noii operete vieneze, cu un succes răsunător. A scris peste 30 de operete care l-au făcut cunoscut şi iubit în întreaga lume.
Ţara surâsului (Das Land des Lächelns)
„Ţara surâsului” este o operetă romantică în trei acte. Lehár a scris muzica pe libretul semnat de Ludwig Herzer şi Fritz Beda Lohner. Premiera operetei a avut loc la 10 octombrie 1929 la Teatrul Metropol din Berlin. Premiera românească a avut loc în anul 1934, cu artiştii trupei Mărioara Cinsky.
Într-o primă versiune datată 1923, „Ţara surâsului” s-a numit „Die gelbe Jacke” (Haina galbenă) iar premiera de pe scena de la Theater an der Wien a fost un eşec mai ales din cauza libretului. Compozitorul a cerut refacerea textului, a adăugat câteva numere muzicale noi revizuind totodată şi o parte din orchestraţie. Pentru redarea atmosferei sonore din îndepărtata Chină, a apelat uneori la gama pentatonică, utilizând şi instrumente muzicale specifice, precum gongul, tam-tam-ul şi clopoţeii.
În această formă nouă opereta a căpătat titlul „Ţara surasului”, bucurându-se de un adevărat triumf la premiera berlineză din 1929, spectacolul în care rolul Sou Chong a fost interpretat de tenorul Richard Tauber. Cele mai populare numere muzicale au fost preluate în repertoriul de concert al marilor solişti de operă. Între acestea se află Valsul Lisei, duetul ceaiului (Bei einem Tee en deux), duetele comice Mi- Gustav, ariile lui Sou Chong, celebră devenind cea din actul al II-lea (Dein ist mein ganzes Herz).
Deosebit de populară, opereta a fost înregistrată pe disc cu distribuţii excepţionale (versiunea integrală editată de Casa de discuri Angel Records cu Nicolai Gedda, Elisabeth Schwartzkopf, Erika Koth, Erik Kunz, în rolurile principale, cu concursul Orchestrei Philharmonia din Londra, dirijor Otto Ackermann) şi a inspirat câţiva producători de film (primul film cu titlul original a fost realizat în anul 1931 avându-i în rolurile principale pe Richard Tauber, Mary Ioseff, Margit Suchy, Hella Kurthi, Willi Stettner, Bruno Kastner, Karl Platen, Hans Mierendorf. În anul 1952 se realizează prima versiune color cu Jan Kiepura, Marta Eggert, Walter Muller, Paul Horrbuger, Jarin von Dassen, Brigitte Dwowsky, Ludwig Schmitz, Karl Meixner).
Sala de spectacole a teatrului